Eu cu Orca la IronMan Oradea

Pe 18 iunie, intr-o Sambata insorita, am participat la IronMan Oradea alaturi de Radu(inot) si Daniel(bicicleta) in echipa Orca Cluj. Eu am ocupat postul de alergator. Cum nu sunt un alergator nici macar rasarit, cu antrenamentul facut cam dupa ureche si acesta fiind primul meu maraton, mi-am ales un timp tinta destul de relaxat la 4h.

Povestea incepe cu o zi inainte, cand am plecat din Cluj Vineri dupa-masa. Drumul de Oradea nu mai e ceea ce a fost acum catvia ani, cand era o placere sa mergi cu masina pana acolo. Acum, era plin de camioane, masini si alte forme de transport mai mult sau mai putin motorizate. Odata ajunsi la Paleu, mergem sa confirmam inscrierea si sa preluam kitul de participare. Cand sa ne confirmam inscrierea, ni se cere adeverinta medicala. Luati prin surprindere, am ridicat artistic din umeri si am zis intr-un glas „N-avem”. Dupa ceva deliberari, dam cu subsemnatul si primim punga. Dupa inscriere, a urmat sedinta tehnica. Traseul de alergare era relativ scurt (aproximativ 1.2km), cu un punct de aprovizionare disponibil. De asemena, aflu ca a doua zi se anunta o zi calda. Din pacate, eu si caldura nu suntem buni prieteni. Ma deshidratez rapid si pierd foarte mult din rezistenta la efort. Dupa sedinta, mergem in recunoasterea traseului de bicicleta si punem corturile.

Am dormit bine, pana pe la 5:40 dimineata. La 6 am mancat ceva, am strans cortul si am stabilit cu Daniel planul de bataie. Cum eu eram ultimul, urma sa il ajut pe Daniel cu mancare si altele la proba de bicicleta. La 7 dimineata s-a dat startul, cu Radu in apa. Dupa vreo 30 de min au inceput sa iasa cei de la half ironman. De la proba lunga, primul a iesit Nicu Let (tot din Orca). La un minut distanta apare si Radu, dupa ce era cat p-aci sa mai inoate o tura, cu un timp de 1:14:00. Dani preia chipul si pleaca pe cai mari. Eu mai stau inca 30 de min sa se mai aeriseasca participantii si plec pe traseu sa il astept pe ciclist. M-am plasat langa un punct de alimentare, de unde ma aprovisionam cu apa. Prognoza meteo nu daduse gres, si calura nu se lasa asteptata. Dupa ce Dani a plecat in penultima tura, ma indrept si eu catre centrul din Oradea, unde avea loc proba de alergare.

Ajuns la destinatie, m-am pus sa analizez un pic traseul. Era in mare parte umbrit, dar trecea pe langa o artera destul de circulata si asta inseamna gaze de esapament – nu tocmai placut la alergare. Dupa care ma pun in asteptarea lui Daniel. Dupa 6h de biciclit, apare si el, iau cipul si pornesc in alergare. Primii 10km au mers struna, cu o medie de 5:48 pe km. Inca din primele ture am inceput sa simt efectele caldurii, astfel ca tot a doua tura ma opream dupa apa. Dupa inca o ora facuta cam in acelasi ritm, trec de jumatatea traseului. Ca sa mai treaca timpul, ma gandeam la ce sa mananc dupa. Ezitam intre o ciorba de vacuta sau ceva mici cu cartofi prajiti.

Lucrurile au continuat sa mearga bine pana pe la km 30. Ritmul a inceput sa scada, 6min pe km, 6:30 si tot mai rau. Caldura devenea din ce in ce mai insuportabila si eram chinuit de o sete ingrozitoare, desi ma adapam la fiecare tura. Daniel a inceput sa alerge cu mine cate o tura sa mai imi ia gandul de la chin. Spre ultimiele ture, incepea sa vina un iz de prajeala de prin curtile caselor de pe langa traseu si corpul incepea sa faca nazuri cu fiecare mireasma ce imi incerca narile.

Cu cateva ture inainte de final, aflu ca Horatiu (alergatorul in echipa cu Nicu Let) a abandonat din cauza caldurii. Din pacate, vestea ma da peste cap si nu mai sunt la fel de motivat sa continui. Incep sa ma opresc, ritmul scade aproape la 9min pe km. Ultimele 3 ture, Daniel a venit cu mine. Intr-un final sunt anuntat arbitru ca e ultima tura, dupa care imi spune ca alergatorul urmator clasat e in spatele meu. In urmatoarele secunde ma cuget daca rezist la o tura in forta sau nu, tot o dau din colt in colt. Pana cand imi spune Dani ca „E bun si locul 3”. Gandurile care m-au napadit au facut bine ca nu au primit vorbe, dar in schimb m-au motivat sa maresc ritmul puternic. Organismul incepe sa urle si picioarele ma asculta cu greu. Durerile devin tot mai cumplite, dar nu slabesc ritmul. Dupa o tura de 4min:30s trec linia de finish nedepasit, de abia umbland dar fericit ca am terminat.

Timpul a fost unul foarte modest, de 4h:31min, iar lipsa de antrenament pe distante lungi si-a spus din plin cuvantul.

Echipa a terminat pe locul 2, multumita eforturilor lui Radu (1h:14min) si Daniel (6h:03).

Povestea inotatorului si ciclistului, aici http://mai-bine-lasa.blogspot.com/2011/06/cu-clubul-la-iron-man-oradea.html.

Edit: Multumiri lui Daniel, tre sa dau o bere.